Săptămâna trecută ne-a vizitat domnnul Sorin Grumăzescu. Care n-a venit singur, ci cu 4 kilograme de pulpă și mușchi de mistreț. După bucuria revederii (și cu Sorin, dar și cu mistrețul), m-am apucat de treabă, căci mistrețul se cere iubit și grijit cu atenție și migală :)
A trecut și minivacanța de Paște. Minivacanță în care, de data asta, am ales să nu gătesc eu, ci să testez ce gătesc alții. Dar despre asta, într-un episod viitor. Deocamdată, vă arăt doar o bucurie de rețetă foarte simplă și foarte rapidă, care îmbină carnea gustoasă și fragedă de vițel cu aromele unice ale brânzei nobile Roquefort.
De obicei, când mi-e poftă de vreo chinezărie, răsfoiesc Rețetele lui Radu. Ieri am dat peste acest pui cu mango, la care am poftit intens de îndată. Am adaptat (puțin) rețeta la ce-aveam eu la îndemână și de ea am lipit un orez basmati, ca să-i dau o tentă de multiculturalitate :)
În copilărie, asta era de departe supa mea preferată. Eu nefiind, de altfel, vreun pasionat de zemuri - niciodată n-am fost. Dar pe asta o făcea mama ATÂT de bună, încât m-a cucerit definitiv. Unde mai pui că se face destul de ușor și de rapid.
Puține mâncăruri fără carne îmi plac atât de mult ca fasolea bătută. Fac rar, pentru că atunci când o am în față nu prea mă pot abține - iar ceapa aia prăjită cu boia, de deasupra, e unul dintre viciile mele. Dar dacă tot suntem în perioada Postului, mi-am zis că pot să mă răsfăț o dată în plus :)
Ce ați zice voi să încercăm o supă nouă? Cu care nu suntem obișnuiți, poate pentru că nu ni se pare firesc să fie tortellini puși într-o “zamă”. Dacă mă credeți pe cuvânt, e una dintre cele mai aromate și bune supe pe care le-am făcut în ultima vreme. Și da, ceapa împănată cu multe cuișoare face toată diferența în materie de gust. De asemenea,...
Iată o rețetă deosebită, simplă și rapidă, potrivită pentru cei care țin post zilele acestea și pentru vegetarieni.
Am profitat de faptul că am pus mâna pe niște cârnați buni, de casă, afumați bine. Mi-am amintit o rețetă de sos de ceapă a lui Jamie Oliver, pe care sos nu l-am mai făcut de ... ani buni, cred. În mintea mea toate aceste elemente se împleteau foarte armonios, așa că am procedat după cum urmează :)
Mie roșiile uscate îmi plac mult. Nu găsesc mereu, dar când găsesc, mă bucur de ele. Și pentru că în week-end s-a întâmplat să-mi vină în vizită un amic francez, am zis să-l "impresionez" cu rețeta asta super gustoasă și destul de simplă.
La origine, piccata se referă la felii de carne (de obicei pui sau pește) sotate, cărora li se alătură un sos cu lămâie, unt și verdețuri. Apoi rețeta a evoluat în diverse feluri, astfel că în zilele noastre la sos se mai adaugă capere și vin, precum și paste, orez sau mămăligă. Varianta pe care am încercat-o eu e cu pui și paste, după cum bine zice și...
