Pastele sunt mereu o soluție rapidă pentru o masă gustoasă. Mai ales că pot fi combinate în sute de feluri. Eu, fiind un fan înfocat al roșiilor uscate la soare (le găsesc cele mai neașteptate întrebuințări) am făcut sosul ăsta simplu și aromat.
M-am tot gândit ieri - să fac niște bulete de cașcaval, să fac niște crochete de de cartofi ? Dileme, dileme. Am ales calea de mijloc. Și pentru că sunt un păcătos absolut, am pus lângă bulete și niște bacon prăjit (fără ulei). Nu e sănătos, desigur, dar e gustos.
Piccata e un mod italian de a prepara carnea sau peștele. Cea mai populară variantă e cea a puiului Piccata (chicken piccata), dar in Italia e destul de populară și varianta cu vițel (piccata di vitello). Cert e că eu am văzut-o într-un film, mi-a plăcut cum sună, am încercat-o ieri și am fost extrem de încântat.
La origine, piccata se referă la felii de carne (de obicei pui sau pește) sotate, cărora li se alătură un sos cu lămâie, unt și verdețuri. Apoi rețeta a evoluat în diverse feluri, astfel că în zilele noastre la sos se mai adaugă capere și vin, precum și paste, orez sau mămăligă. Varianta pe care am încercat-o eu e cu pui și paste, după cum bine zice și...
Încep să-mi dezvolt o pasiune bruscă pentru sosurile pe bază de brânzeturi. Întrucât săptămâna viitoare dau un test gastronomic, important pentru mine, care va trebui să conțină un astfel de sos, am zis să exersez până atunci. Și-am făcut acest sos de parmezan, de care am fost foarte încântat. O rețetă pentru Unica
M-a rugat colega și prietena Roxana să fac rețeta asta, și eu n-o pot refuza. Asta e, în mintea mea, o rețetă de week-end. Foarte simplu de făcut, destul de rapidă, dar foarte gustoasă - merge perfect într-o duminică în care e frig și ninge. Sebi și Ovi sunt martori că nu vă păcălesc :)
Zilele astea sunt destul de avariat și mă mișc cu greutate, așa că aseara m-am uitat ce-am pe lângă casă - și m-am gândit ce-aș putea face cu ce am. Au ieșit acest Kasarli Pide, un fel de mini pizza turcești, gustoase și destul de ușor de făcut.
Când am plecat la cumpărături ca să-mi iau ingrediente pentru această mâncare, vroiam de fapt să fac cu totul și cu totul altceva. Vroiam să fac mușchi Wellington. Dar, cum n-am găsit mai multe lucruri care îmi trebuiau (adică nici măcar mușchi de vită) și cum eram într-un fel de criză de timp, că așteptam musafiri, am zis să fac o improvizatie. Și nu...
În mod clar, asta e cea mai simplă rețetă pe care am făcut-o vreodată. Am găsit-o într-o carte veche de bucate de-a mamei și efectiv am fost curios ce iese. Ies niște "gogoși" mult mai gustoase decât buletele de cașcaval, o gustare potrivită oricărei mese cu musafiri care nu țin cură de slăbire și n-au probleme cu colesterolul. :)
Rețeta este foarte simplă, folosește ingrediente ușor disponibile și punctează mult la gust și aromă. Este potrivită pentru mesele la care v-ați invitat prietenii sau familia.
