E-Bucataria

Denumirea asta, recunosc, e inventată de mine. Rețeta de mai jos e o plăcintă cu brânză, așa cum se face la Colești, jud. Bihor, unde locuiește bunica lui Dragoș. Și pentru că Dragoș mi-a zis de-atâtea ori de bine despre ea (despre plăcintă, adică) am zis că ia s-o încercăm noi. Și cum s-o numim noi ca s-o diferețiem de alte plăcinte, dacă nu după locul ei de baștină ? 

Ingrediente

• 800 gr făină (aproximativ)
• 500 gr telemea (de preferat de oaie, nu prea sărată)
• 2 ouă
• 1 lingură de oțet de mere
• 1 lingură de untură
• 1 lingură de ulei
• 1 pachețel de drojdie (25 grame)
• 2 linguri de verdețuri uscate (noi am folosit mărar, cimbru și ceapă verde - uscate)

Rețetă

Într-un vas am pus drojdia în apă (cam o cană de apă). Am pus o lingură de oțet și am amestecat până s-a dizolvat drojdia

Apoi am pus făină și am început să frământ. Am mai adăugat făină, în timp ce frământam, până am obținut un aluat elastic, dar care nu se mai lipea de mâini.

Într-un castron, am amestecat untura cu 1 lingură de făină.

Am întins un pic aluatul (nu prea tare) cu sucitorul, cam la dimensiunea unei coli A4. Peste el am pus untura amestecată cu făină, am întins-o peste aluat cu o lingură și am lăsat aluatul să se odihnească 15-20 de minute.

Ăstimp, într-un castron am ras brânza, am adăugat cele 2 ouă și verdețurile. Am amestecat bine.

Apoi urmează partea cea mai grea. Cu mâinile unse cu ulei, am întins foaia de aluat cât s-a putut de tare, băgând mâinile sub aluat si trăgând de el în toate direcțiile, până am acoperit toată masa. Am tras încet, cu grijă, pentru că tinde să se rupă. Dar l-am întins până a rămas subțire ca o coală de hârtie (și i-am rupt marginile mai groase). Apoi l-am rulat, punând în 3-4 locuri brânză mixată cu ouă și verdețuri.

După ce l-am rulat, am făcut un fel de spirală din sulul obținut. Am pus-o într-o tavă unsă cu ulei și am uns și aluatul cu un pic de ulei.

Am dat-o la cuptor, la foc moderat, pentru vreo 30 de minute (verificați să nu se ardă, că timpul diferă de la cuptor la cuptor) și când s-a rumenit am scos-o.

Când am scos-o, am acoperit-o cu un ștergar curat, udat și stors și am lăsat plăcinta să se răcească. Pasul ăsta cu ștergarul e importantă, dacă nu-l puneți se întărește. Ne-am foit pe lângă ea ce ne-am foit, până s-a răcit. Apoi am tăiat bucăți din ea.

E senzațională, ca orice plăcintă a bunicii. Poftă bună :)

Sfat - e esențial ca, atunci când întindeți aluatul, să-l faceți FOARTE subțire. Altfel o să obțineți o pâine cu brânză. Gustoasă, de altfel, dar nu e același lucru cu plăcinta :)