Ce ascund poftele alimentare – 4 teorii verificate

Savurezi cu poftă o ciocolată întreagă, după care tânjeşti la o alta sau nu te poţi abţine de la chipsurile sărate, deşi ştii că nu sunt tocmai sănătoase? Toţi avem pofte alimentare, însă este important să ni le controlăm sau să ni le “tratăm” atunci când simţim că nu mai suntem stăpâni pe situaţie.

1. În termenii definiţi de către specialişti, poftele alimentare care ar trebui să ne îngrijoreze sunt cele care trec dincolo de foamea sau dorinţa normală. Consumi un produs, după care ai mânca din ce în ce mai mult sau, după o perioadă mai lungă de abstinenţă, tânjeşti la acel aliment, organismul tău reacţionând diferit. 
    
   Toate aceste manifestări pot ascunde cauze diverse. Pot semnala lipsa unor substanţe nutritive sau pur şi simplu un stil de viaţă dezorganizat. 
    
   Poftele alimentare exagerate nu ar trebui ignorate, ci înţelese şi corectate la timp. Altminteri, ele cresc riscul obezităţii, supraponderabilităţii sau chiar al unor boli mai grave, asociate alimentaţiei, cum ar fi diabetul sau afecţiunile cardiace. 
    
   Aşadar, citeşte mai jos ce s-ar putea ascunde în spatele acestor manifestări alimentare pe care, deseori, le ignorăm: 
    
   Nu te odihneşti suficient
    
   Somnul are o implicaţie directă în stimularea sau, dimpotrivă, în lipsa apetitului. S-a demonstrat că persoanele care dorm 5 ore sau mai puţin pe noapte prezintă un nivel crescut de grelină, hormonul care creşte apetitul, scăzând în acelaşi timp leptina, hormonul care scade apetitul. 
    
   Ba mai mult, o altă cercetare desfăşurată la Universitatea Berkley din Statele Unite ale Americii a relevat faptul că o viaţă stresantă, în care lipsa somnului suficient devine o constantă duce la o creştere a poftei pentru pizza, prăjeli şi dulciuri. Explicaţia ştiinţifică este aceea că insomnia reduce activitatea cerebrală de la nivelul lobului frontal, regiune responsabilă cu controlul comportamentului şi luarea deciziilor. 
    
   Nu mănânci sănătos 
    
   Deseori, persoanele care simt nevoia de dulce, de exemplu, susţin că organismul le cere în mod constant dulciuri. Transpiraţie, tremurat, senzaţie de leşin – toate aceste simptome sunt puse pe seama necesităţii consumului de dulce. În realitate, însă, acestea sunt doar semnale ale unei dependenţe, rezultate tocmai din alegerile alimentare nesănătoase. 
    
   Când te alimentezi suficient şi corect, deci îţi asiguri aportul de proteine sănătoase, saţietatea persistă mai mult timp. 
    
   Pe de altă parte, dacă te răsfeţi cu  covrigei, brioşe, biscuiţi, chipsuri, cornuri cu gem sau ciocolată ori de câte ori îţi este foame, e clar că organismul tău îşi va schimba mecanismul de funcţionare. 
    
   Chiar dacă energizant pe moment, acest “combustibil” este unul fals, ce durează foarte puţin. 
   
   Nu te raportezi corect la mâncare şi alimentaţie
    
   O posibilă reminiscenţă a unor deprinderi din copilărie, mai ales că numeroşi părinţi aleg să îşi recompenseze copiii cu tot felul de gustări nesănătoase. Tocmai de aceea, acum ignori beneficiile unor alimente şi te îndrepţi doar spre acele produse pe care le asociezi succesului sau bunei dispoziţii: ciocolată, îngheţată, prăjituri etc. 
    
   Tot în această categorie putem include şi mâncatul emoţional. Stresul este principala cauză, dar la fel de bine ne-am putea refugia în mâncare şi după evenimente mai puţin plăcute din viaţa noastră. Pofteşti la alimente nesănătoase ori de câte ori eşti supărat, singur, plictisit, simţi că nu te poţi opri din mâncat, te recompensezi singur cu o felie de tort – toate acestea sunt “simptome” ale mâncatului emoţional. 
    
   Ai anumite deficienţe nutriţionale
    
   Ori de câte ori te confrunţi cu pofte alimentare inexplicabile ar trebui să îţi reconsideri stilul de viaţă şi, totodată, să încerci să vezi dacă nu cumva cauza sunt deficienţele nutriţionale. 
    
   Pentru a-ţi face o imagine de ansamblu şi pentru a şti de unde să începi, iată ce pot ascunde diversele pofte alimentare, din punct de vedere nutriţional: 
    
   Pofta de dulciuri – lipsă de crom, carbon, fosfor, sulfur sau triptofan
    
   Pe lângă analizele specifice, încearcă să înlocuieşti gustările dulci cu broccoli, struguri, brânză, pui, fructe, varză, spanac, cartofi dulci etc. 
    
   Pofta de pâine sau făinoase – lipsă de nitrogen
    
   Consumă, în schimb, alimente bogate în proteine sănătoase: peşte, carne, nuci, fasole, linte etc. 
    
   Pofta de gustări bogate în sare şi grăsimi nesănătoase – lipsa de calciu, potasiu sau fier
    
   Încearcă să înlocuieşti gustările cu broccoli, napi, brânză etc. 
    
   Pofta de băuturi acidulate – lipsa de calciu
   
   Pe lângă o obişnuinţă a corpului, pofta de băuturi acidulate mai ascunde şi o lipsă de calciu, aşa că este recomandat să consumi alimente bogate în calciu: ouă, brânză, seminţe de chia, varză kale etc.