Despre diete
-
Am citit o postare a Cristinei Munteanu, care vorbește despre dietă. M-a inspirat, mi-a deschis apetitul pentru scris, nu pentru scris despre orice ci despre scris pe exact aceeași temă. Acesta e motivul pentru care azi, în loc să primiți o rețetă fără secrete, primiți o poveste despre diete. De fapt, părerea mea despre ele. O dietă e cumva așa, ca o căsnicie (mă rog, poate fi și o relație liber consimțită, făr acte dar cu niște angajamente de ordin afectiv și moral). Îți schimbă viața. Te transformă din culegătorul de miere din flori care erai (vorbesc acum de pe scaunul masculului, mi-e greu să intru-n contact cu latura mea feminină zilele astea) într-un om responsabil și dedicat, serios, angajat și hotărât să facă relația să meargă în modul cel mai natural, firesc și liniștit cu putință. Sigur că lumea-i mare și plină de tentații. Oricând, pe drumul de la serviciu spre casă poate să-ți sară-n ochi câte o șăgalnică savarină, zâmbind cu toată frișca la vedere, din cine știe ce galantar. Oricând în timpul zilei poți să-ți oprești privirea pe rotunjimile unui jambon (mulți au căzut pradă vertijului provocat de curbele amețitoare) și ești tentat să-ți spui (chiar îți spui) că nările-ți larg deschise când treci pe lângă vânzătorul de shaorma înseamnă un flirt nevinovat și nimic mai mult. Ca în orice cuplu, poate apărea monotonia, rutina poate săpa la temelie și ești tentat să-ți înfigi dinții în sandwich-ul cu nice, crispy bacon al colegei de birou (ea are arderi intense și poate un ușor hipertiroidism, ori poate-i doar din zodia Scorpion și poate mânca oricât, orice). Dacă faci asta, dacă intri în cofetărie și iei savarina la plimbare ori o devorezi acolo, dacă-i ceri vânzătoarei doar trei felii subțiri de jambon, pentru de dimineață, ai pierdut. Dieta ta va simți că ai înșelat-o, se va supăra și va vrea să vă despărțiți definitiv. Iar tu te trezești cu hainele-n stradă, predispus la burtă și cearcăne. Ba mai mult, ca și cum fosta ta dietă ar fi bătut toba pe tema despărțirii voastre, toate celelalte diete se vor feri de tine și-ți va fi tot mai greu să-ți găsești alta.
Ce vreau să spun cu toată povestea de mai sus? Că dieta e de fapt doar o încercare de regăsire a echilibrului pierdut, pe de o parte a celui fizic, pe de altă parte a celui psihic, a confortului dat de gîndul că ești bine, că ești sănătos, că totul e în regulă și că strălucirea din ochii tăi nu-i de la alcool. De aceea e important să-ți pui întrebarea “cum vreau să trăiesc de azi înainte?”. Îndată ce ai găsit răspunsul, poți începe să mănânci după un program, să faci sport, să recapeți controlul asupra propriului organism. Ce să mănânci, cât, ce fel de sport să faci, câtă mișcare îți ajunge pentru a ține echilibrul între aport și consum? Întrebări la care vă poate răspunde un nutriționist. Bucătarul din mine vă poate spune doar că toate mâncărurile îngrașă și, culmea, nicio mâncare nu îngrașă (nu, bigMac nu-i mâncare, vă rog frumos). Cum se poate una ca asta? Se poate, pentru că TU decizi cât mănânci, din ce fel și de câte ori deschizi ușa frigiderului între orele 20 și 23. Să fii sănătos, dragul meu, să fii sănătoasă, draga mea. Cristina, mulțumesc.

Am dat intamplator de acest site si deja sunt hotarata sa ma inspir din el! Apropo de diete: sa va spun o poveste, povestea mea si a dietelor mele!! :D Eu nicodata nu am avut un regim alimentar corespunzator varstei, inaltimii sau oricarui punct de normalitate al unui om. De 14 ani (din cei 29), pe langa problema greutatii si alimentatiei neechilibrate, inca 3 factori au contribuit la rezultatul actual: in primul rand lipsa vointei, si asa cum ai spus si tu in articol, dieta poate simti cand e inselata si nu numai ca va vrea sa va desprtiti, dar se va si razbuna facandu-ti "cadou" niste kilograme! In al doilea rand la mine mai concureaza cu lipsa vointei si o problema de sanatate care "intretine" relatia mea cu kilogramele acumulate, si in al treilea rand mai este lipsa cunostintelor in pivinta unei alimentatii si a unui stil de viata sanatoase! Spun asta pentru ca acum vre-o 2 saptamani jumate mi-a cazut in mana o carte a unei nutritoniste de la noi (nu o spun pentru a nu se considera reclama), nu stiu daca foarte buna, dar cu niste idei si principii logice si foarte sanatoase in ceea ce priveste alimentatia si stilul de viata. De-a lungul timpului am incercat mai multe "relatii" cu dietele, dar pana la urma pe toate le-am tradat, dintr-un motiv sau altul, doar acum mi-am dat seama ca acele diete nu erau ce imi trebuia si ca daca vreau sa am un rezultat bun in acest proiect (cel de eliminare a multor kilograme din greutatea mea actuala) trebuie sa pun bazele unei relatii sanatoase si puternice cu dieta mea. Asa ca: in primul rand am citit toata cartea respectiva si am inceput sa pun in aplicare mai multe sfaturi si indicatii din ea! In al doilea rand am lasat de-o parte mancarea gatita "ca la mama acasa", am schimbat painea, si am introdus mai multe fructe, mai multe legume (cea mai mare parte in stare cruda), mesele regulate (chiar daca unii considera ca e lipsa da educatie sau bun-simt sa mananci in birou), lichidele consumate le contorizez si nu le las sa fie sub 1,5 litri, ultima masa urmaresc sa fie pana in ora 19,00 acum ca e vara, plimbarea de seara o fac indiferent cat de obosita sunt, renutarea la rontait porcarii (cum le zic eu) si cel mai important caut sa nu depasesc o anumita ora din noapte la care sa ma bag la somn. Toti acesti pasi par greu de facut pentru ca sunt multi, dar va asigur ca daca exista un minim de vointa si hotarare, nu va trebuie mai mult de 2 saptamani in care sa-i trasati cat de cat! Nu spun ca am renuntat dintr-o data la mancarea mamei sau la porcariile pe care le rontai, dar trebuie inteles faptul ca in fiecare relatie este loc si de compromisuri, iar tot secretul este sa stii cand sa le consumi si la un moment dat sa realizezi ca trebuie sa renunti la ele de tot!!! Inca un lucru am mai descoperit citind cartea respectiva: dusmanii nostri nu sunt painea sau carnea sau grasimile (cele vegetale), ci doar combinatiile la care supunem intreaga plaeta de alimente pe care o avem la dispozitie si cu care putem trai in pace si armonie! :D Cel mai mult conteaza sa ne intelegem organismul si sa ii dam ceea ce il pastreaza cat mai sanatos! Ganditi-va la lucrurile bune pe care le vreti in viata voastra si ganditi-va si la cele care v-ar face organismul sa rada si sa se bucure de toate lucrurile bune si santoase! Intariti relatia cu voi insiva nu numai psihic sau sufletesti, ci si fizic! Cineva spunea ca "degeaba incerci sa-ti ingrijesti aspectul exterior al corpului printr-un par frumos sau un ten curat si cu cat mai putine riduri, daca pentru interiorul lui nu faci nimic bun!" Si asa este: toti ne vaietam ca ne cade parul prea mult sau ca ne-au aparut riduri si dam fuga sa luam nu stiu ce tratamente cosmetice, naturiste sau nu, dar majoritatea nu realizeaza ca partea exterioara este componenta a organismului nostru si ca toate sunt strans legate intre ele! Inca un element important este stresul la care fiecare dintre noi este supus, unii mai mult, altii mai putin! Un sfat din partea mea in aceasta privinta: incercati sa nu va mai stresati organismul prin diverse stiluri de alimentatie nesanatoasa si o sa observati ca puteti trece mai usor peste stresul cotidian de care fiecare avem parte din belsug! Sper ca ce am scris eu aici sa nu supere pe cineva (inclusiv propietarul postului :D ), ci din contra sa fie un imbold pentru cei ce au nevoie!!
DRAGA MEA GENTIANA,ITI UREZ MULT SUCCES IN DIETA TA SI AS VREA SA AFLU CE AI AVUT IN URMA ACESTEIA.EU AS AVEA ALTCEVA SA-TI PROPUN DACA VREI CU ADEVARAT SA SLABESTI.O DIETA DE LA HERBALIFE ,FOARTE SANATOASA SI SIGUR VEI SLABI FARA SA-TI ATARNE PIELEA PE ICI PE COLO SI FARA SA TE INFOMETEZI SI FARA SA FACI SPORT PREA MULT DECAT O PLIMBARE NORMALA LA AER CURAT.DACA ESTI INTERESATA,CONTACTEAZA-MA LA ADRESA DE EMAIL.