DESTINAȚII CU GUST Timiș: Traista plugarului, pe mesele orășenilor

Această rețetă este mai deosebită, pentru că nu vom găti nimic, ci vom intra în cămară, acolo unde au avut timp să se odihnească bunătățile pregătite în iarnă, la pomana porcului.

1. Bunicii ne spuneau că trăiau sănătoși și mult pentru că știau să se hrănească așa cum au învățat și ei de la bunicii lor, care nu urmăreau la televizor emisiuni despre nutriție. Am fost curioși să aflăm ce mâncau țăranii din Banat când erau la seceriș și am aflat de la Aurelia Costandin din Timișoara ce conținea 'traista țăranului' sau a plugarului.
   
   'Bunicii aveau mai multe lanțe de pământ în zona Dălinești (Caraș Severin). Aveau livezi, dar și ogor semănat. Ajungeau acasă cu căruțele pe când era întuneric, abia apucau să mănânce câte ceva, erau obosiți după o zi de coasă. Dar nu adormeau până nu-și pregăteau traista cu mâncare pentru a doua zi.
   
   Își puneau: câte-o jumătate bună de kilogram de jumere făcute în casă, vreun kilogram de cârnați uscați de porc, o fleică bună de șonc, câteo felie groasă de burfă (tobă de porc), brânză tare de oaie, câte-un calup de caș, multe roșii, 3-4 cepe roșii și albe, ceapă verde, castraveți noi (cornișon, n.r.), ardei gras și ardei iute și câte-o pâine din cuptorul de acasă. Se luau și sticla cu răchie și ulcioarele cu apă. De prăjituri nu aveau nevoie; mâncau mere sau cireșe din câmp', spune pentru AGERPRES doamna Aurelia.
   
   Cu toate că pare o 'traistă plină cu colesterol' nu este așa, pentru că oamenii simțeau nativ câte calorii le sunt necesare pentru a întoarce brazda sau pentru a mânui coasa și secera.
   
   Astăzi, se servesc aceste bucate pe sofisticate platouri, în localuri cu pretenții, ca preparate 'tradiționale'.
   
   'Diferența este fundamentală. Acele preparate erau naturale 100%, animalele erau hrănite numai cu mâncare naturală, nu erau insecticide și pesticide. Și încă o remarcă: ei mâncau ce aveau în traistă și atât. Astăzi, după ce se servesc aceste aperitive tradiționale și deja ești foarte sătul, urmează felul principal, adică o altă farfurie cu carne și soteuri smântânoase. Apoi, bunicii mâncau fructe ca desert, prăjituri se făceau doar duminica și la sărbători. Or, astăzi, suntem una-două cu dulcegării nesănătoase în față', a explicat doamna Aurelia.
   
   Noi vă îmbiem să vă așezați la masă cu astfel de platouri tradiționale sănătoase, în zilele calde de vară, și să le gustați cu măsură.
   
   Sursa: Agerpres