Dr. Elena-Iuliana Mihai despre creșterea ponderală și hipofuncția tiroidiană

Hormonii tiroidieni acționează în principal asupra proceselor metabolice pe care le stimulează și le intensifică, iar pe plan metabolic cresc consumul de oxigen și metabolismul energetic al tuturor țesuturilor și organelor, excepție făcând creierul, splina, plămânii, retina și gonadele, spune dr. Elena-Iuliana Mihai, medic specialist endocrinolog, Ambulatoriul integrat al SUUMC, referindu-se la importanța evaluării funcției hormonilor tiroidieni la pacientul care se prezintă pentru creștere ponderală.

1. Ea mai spune că, urmare a intensificării reacțiilor oxidative celulare, pot crește metabolismul bazal cu 60-100% peste valorile normale atunci când secreția tiroidiană este în exces.
   
   ''Astfel crește termogeneza având acțiune calorigenă. Scăderea nivelului de hormoni tiroideni duce la încetinirea generală a metabolismului, cu afectarea majorității organelor. Manifestările sunt nespecifice și, din acest motiv, diagnosticul este pus de multe ori cu întârziere. Este important de reținut că nu toate simptomele trebuie să fie prezente. Sunt pacienți care au majoritatea simptomelor, alții doar câteva, iar în unele cazuri de hipotiroide diagnosticul se face doar prin analize de laborator'', explică medicul, adăugând că hipotiroidia nu duce, de obicei, la obezitate.
   
   Potrivit acesteia, manifestările care pot apărea ca urmare a deficitul de hormoni tiroidieni (hipotiroidismul) sunt, la nivelul aparatului cardio-vascular, scăderea frecvenței cardiace sub 60 de bătăi/minut; scăderea forței bătăilor inimii; accelerarea aterosclerozei — crește depunerea de grăsimi pe vase. La nivelul sistemului nervos: somnolență, fatigabilitate, anxietate, tulburări de concentrare și memorie, exprimarea verbală greoaie în timp ce manifestările care pot să apară la nivel gastro-intestinal sunt apetitul redus, cu creștere în greutate — ușoară sau moderată, tranzitul intestinal încetinit, cu tendință la constipație și, de asemenea, poate apărea creșterea transaminazelor (analize de sânge care arată funcția ficatului). La nivelul tegumentelor pielea este palidă, uscată, rece; tegumentele apar îngroșate, părul este lipsit de luciu, cade ușor. Mai pot să apară dureri musculare; crampe; scăderea fertilității la ambele sexe; ciclurile menstruale neregulate și abundente (sângerări prelungite și importante cantitativ); la femeile însărcinate există un risc crescut de avort spontan sau de deficit intelectual la copil; intoleranță la frig — pacientul suportă greu temperaturile scăzute.
   
   ''Cea mai frecventă cauză de hipotiroidie este Tiroidita Haschimoto. Frecvența bolii în populația generală variază în diferite studii între 0,2 — 4%. Tiroidita Hashimoto afectează predominant femeile — de 4-5 ori mai frecvent decât bărbații'', mai arată dr. Elena-Iuliana Mihai.
   
   În ceea ce privește factorii de risc, medicul afirmă că riscul de tiroidită cronică este mai ridicat la o persoană care are rude de gradul I afectate de aceasta boală. De asemenea, variabilitatea legată de vârstă — boala este mai frecvent întâlnită odată cu înaintarea în vârstă, dar poate apare și la copii și adolescenți, sarcina — perioada de 3-6 luni după naștere este cu risc crescut pentru declanșarea tiroiditei cronice din cauza modificărilor imunitare care apar; iradierea — crește riscul de boală, indiferent dacă este terapeutică sau accidentală; factori legați de mediu, cel mai important fiind administrarea iodului care în cantități mari poate duce la apariția acestei afecțiuni la persoane cu predispoziție; administrarea de diferite medicamente (antitiroidiene de sinteză, amiodaronă, litiu, alfa-interferon).
   
   Referindu-se la diagnostic, medicul subliniază că tabloul clinic este variabil, în funcție de stadiul bolii.
   
   ''Manifestările clinice sunt datorate nivelului scăzut de hormoni tiroidieni, dar și de gușă (mărirea de volum a tiroidei). Gușa este în general prezentă și poate ajunge la dimensiuni mari; există, totuși, pacienți la care această creștere în volum a tiroidei nu apare. Gușa este de consistență fermă, cu o suprafață discret neregulată, poate fi asimetrică (un lob mai mare decât celălalt) și nedureroasă. Biochimic: TSH este crescut, FT4 este scăzut și este prezent și ATPO crescut (marker-ul de boală autoimună prezent în tiroidita autoimună)'', mai explică dr. Elena-Iuliana Mihai.
   
   Medicul spune că tratamentul implică folosirea zilnică a hormonilor tiroidieni sintetici, această medicație orală restabilind nivelul de hormoni, readucând corpul la stadiul normal.
   
   ''Eficiența apare după una-două săptămâni de la începerea sa. În această perioadă pacienții constată că se simt mai puțin obosiți, că se ameliorează profilul lipidic și că încep să scadă în greutate, în contextul în care kilogramele în plus au fost provocate de hipotiroidie. Durata tratamentului poate fi pentru toată viața, însă poate varia, astfel că medicul verifică nivelul TSH-ului în fiecare an. Titrarea dozei este făcută periodic, sub supravegherea medicului endocrinolog. Dacă boala nu este diagnosticată sau tratamentul nu este urmat, se va instala hipotiroidia severă, cu risc de apariție a comei mixedematoase, aceasta fiind forma extremă de hipotiroidism, amenințătoare de viață. Dacă este urmat tratamentul și valoarea TSH este menținută în limite normale, pacientul va avea o viață absolut normală, fără niciun fel de limitări, iar capacitatea de a lua sau de a pierde în greutate este aceeași ca a persoanelor fără probleme tiroidiene'', detaliază dr. Elena-Iuliana Mihai.
   
   Conform ATA (American Thyroid Association) creșterea masivă în greutate este rar asociată cu hipotiroidismul. În general, numai aproximativ 4-5 kg din masa totală sunt din cauza hipotiroidiei, aceasta depinzând de severitatea bolii. Dacă însă creșterea în greutate este singura manifestare cu care se prezintă pacientul, atunci este puțin probabil să fie din cauza bolii tiroidiene, conchide dr. Elena-Iuliana Mihai, medic specialist endocrinolog.

   Sursa: Agerpres