LEACURI DIN GRĂDINĂ: Vanilia

Una dintre cele mai populare arome din lume, vanilia este de mii de ani cunoscută pentru puternicul efect afrodiziac.

1. Vanilia (Vanilla planifolia) face parte din familia orhideelor, ordinul Asparagales și este nativă din Mexic, America Centrală, Caraibe și nord-estul Americii de Sud. Vanilla planifolia este principala specie de orhidee utilizată pentru producerea de vanilie.
   
   Este o plantă perenă tropicală, cu frunze și tulpini cărnoase, foarte lungi, care necesită suport pentru cățărare. Poate ajunge până la înălțimea de 10-15 m. Îi place căldura și umezeala, temperatura optimă fiind cuprinsă între valorile 21-32 grade Celsius.
   
   Înflorește la 2-3 ani de la plantare, mai mulți ani la rând, iar din florile galbene-verzui, cu un diametru de 5 cm, care durează doar o zi și trebuie polenizate manual, se dezvoltă păstăile de vanilie. Florile au doar un miros slab și nu conțin niciun element al aromei de vanilie.
   De la legarea fructelor trec între cinci și nouă luni până la maturizarea acestora. Fructele necoapte, recoltate în momentul în care capetele se îngălbenesc, nu au niciun gust. Păstăile trec printr-un proces de întărire, prin fermentare, și apoi sunt uscate aproximativ două luni, la întuneric. După acest proces devin brun-închise, ușor uleioase și extrem de parfumate. Modificările enzimatice produc aroma, în timpul întăririi și procesării. Vanilia, ca aromă, provine din aceste păstăi ce conțin semințe mici de culoare neagră. Cea mai mare parte a aromei se află în semințe și în lichidul uleios din jurul acestora.
   
   Componentele chimice majore din păstăile fermentate sunt vanilină, aproximativ 2%, în funcție de soi, acid vanilic, etil vanilină, acid p-hidroxibenzoic, p-hidroxibenzaldehidă. În afara acestora, chiar și urme de alți compuși (estimați la aproximativ 200 — taninuri, polifenoli, aminoacizi liberi și rășini), contribuie la definirea aromei de vanilie. Fructul conține în plus 25% zaharuri, 15% grăsime, 15 până la 30% celuloză și 6% minerale. Conținutul de apă este neobișnuit de mare, de 35%, potrivit site-ului ntbg.org.
   
   Pe lângă utilizările sale culinare, vanilia este folosită și în industria parfumurilor și a medicamentelor, în aromoterapie, precum și la aromatizarea lichiorurilor.
   
   Industrial, prin filtrarea alcoolului prin păstăile tocate, se obține esența de vanilie. Aceasta este destul de puternică, fiind necesară utilizarea a doar câteva picături pentru aromatizarea deserturilor.
   
   Din timpuri străvechi, s-a descoperit că vanilia are și un puternic efect afrodiziac, confirmat în 1962, de un studiu experimental desfășurat în Germania. Vanilia a fost și este folosită pentru a ameliora febra și durerile gastrice. Păstăile de vanilie conțin o substanță numită eugenol, care are efect antiseptic și de anestezic local și reduce febra.
   
   În secolul al XX-lea, botanistul mexican Maximino Martinez făcea referire la unele proprietăți ale vaniliei, precum: carminativ, diuretic, emanagog, tonic la nivelul creierului și vasoconstrictor.
   
   Cercetările au arătat că vanilina, molecula principală din aroma de vanilie, are acțiuni antimicrobiene și antioxidante, notează site-ul www.drugs.com. În studiile controlate, s-a constatat că mesele aromate cu vanilie asigură un grad mai mare de sațietate.
   
   De asemenea, se spune despre vanilie ca alungă stresul, ține infecțiile la distanță și întărește sistemul imunitar. Masajul corpului cu ulei de vanilie ajută corpul să se relaxeze. O baie în care se adaugă câteva picături de esență de vanilie ajută persoanele care suferă de depresie.
   
   Vanilina poate exercita și o activitate antimutagenică și anticarcinogenică (ajută la neutralizarea și eliminarea agenților carcinogeni), ajutând în tratarea cancerului. Și prin proprietățile antioxidante, vanilia poate contribui, de asemenea, în acest sens.
   
   Vanilia, una dintre cele mai folosite arome din lume, a fost folosită pentru prima dată de către aztecii din Mexic, care preparau o băutură din boabe de cacao, miere și vanilie (Theobroma cacao). Ea a fost adusă în Europa de către spanioli, în secolul al XVI-lea și în Madagascar, de francezi, în secolul al XIX-lea. Astăzi, cea mai mare cantitate de vanilie din lume este produsă în Madagascar, Reunion și Insulele Comore, precum și în Indonezia și Mexic.
   
   Sursa: Agerpres