Sesizând nedumerirea manifestată față de prezența micului "cuirasat" din bezea și ciocolată în vitrine cu prăjituri, maestrul Silvian Miron, un veritabil Geppetto — cofetar ce-și însuflețește cu inspirație savuroasele personaje dulci, încearcă să ne lămurească, pe un ton firesc, paternalist: "Este Tortul Arici!", și-mi atrage atenția să nu mă înșele aspectul tern sau conturul țepos, defensiv! "Calitățile Ariciului sunt intrinseci, iar desertul acesta, după cum îl definește chiar numele său, se cuvine a fi descifrat în consonanță cu toate simbolurile cu care a fost înnobilată minunata făptură, de toate civilizațiile, începând din antichitate, căci consistența, în final, va releva o simfonie de senzații gustative", spune maestrul cofetar.
Încercând să deslușească cheia simbolului, Silvian Miron se dovedește a fi un veritabil repertoar etnologic. Explică, mai întâi, că Ariciul, ca simbolism, ar fi migrat în mitologia noastră populară din spațiul iranian, fiind personaj sau erou al multor legende românești, comentate și de Mircea Eliade. Astfel, Ariciul este considerat sfătuitor al lui Dumnezeu, deținător al secretelor universale, personaj cu încărcătură demiurgică chiar, având un rol important în facerea lumii. Într-o legendă cosmogonică, comentată și de Lucian Blaga, se menționează că pentru a regăsi echilibrul dintre pământ și apă, însuși Marele Arhitect al Universului a cerut sfatul ariciului. Se presupune că Dumnezeu a făcut pământul ca o minge și apoi l-a întins drept și neted precum un aluat. Dar din cauza planității desăvârșite nu se puteau forma izvoarele, lacurile și mările, apa fiind indispensabilă vieții umane. Chestionat cum apreciază creația, Ariciul semnalează deficiența generată de geometria inadecvată vieții. La invitația Creatorului, el remediază singur deficiența volumetrică din construcția Pământului intrând ca o divinitate htoniană în subteran și modelând cu forțele și formele sale: munții, dealurile, râurile, apele. Astfel, mitologia Ariciului este marcată de un dualism existențial și genetic, alături de Creator. "Apoi, în tradiția populară, Ariciul mai este considerat animal ignicol, de obârșie solară, țepii lui magici ce ard precum razele soarelui fiind folosiți în vindecarea frigurilor. Iar îngrijirea lui pe lângă gospodărie, era considerată de bun augur și plăcută lui Dumnezeu", spune Silvian Miron.
Întrebat cum l-au inspirat toate aceste mituri și cum le-a transpus într-un savuros desert, maestrul cofetar spune că a recurs tot la simbolism, îmbinând componente alimentare naturale de bază, cu semnificație hieratică: ciocolată, pudră de cacao amăruie, albuș de ou, făină albă și frișcă din smântână. "Se știe că ciocolata, produsă din pudra de cacao, era considerată de vechii mayași drept hrana zeilor. Ciocolata conține flavonoizi, antioxidanți naturali de 15 ori mai puternici decât cei care se găsesc în afine, precum resveratrolul, epicatechina, catechine și procyanidins, care protejează împotriva radicalilor liberi. Iar pulberea de cacao, în esență, este plină de vitamine importante (A, B1, B2, B3, C, E) și minerale (magneziu, calciu, fier, zinc, cupru, potasiu și mangan) de care corpul uman are nevoie pentru a funcționa la capacitate maximă. La fel făina, din care se prepară azima, considerată trupul Domnului", explică maestrul cofetar.
"Desertul Arici, oferit într-o gamă sortimentală de trei piese: tort, miniatură și porție, este un desert extrem de elaborat și echilibrat organoleptic, o specialitate recomandat și apreciată așa cum trebuie doar de către îndrăgostiții de ciocolată, prin excelență", mărturisește Silvian Miron, secretul prăjiturii sublime, camuflată sub o mască țepoasă, aparent insignifiantă.
Cofetarul spune că suportul compoziției este un biscuit obținut pe bază de cremă de ciocolată. "Avem o compoziție de Meringue, un tip de desert asociat culturii culinare franceze, elvețiene și italiene pe bază de albuș de ou bătut în amestec cu zahăr pudră. În maniera noastră de preparare și prezentare rezultă însă un fel de bezea din foi extrafine de biscuit de ciocolată, preparatul fiind mixat din cremă de ciocolată neagră, foarte puțină făină albă de patiserie și albuș de ou, totul copt la 120°C. Compoziția este numai din alimente naturale, fără premixuri, fără suplimente de culoare sau arome, căci ce arome poți să mai adaugi când ai la bază ciocolată și cacao? Biscuitul de ciocolată transformat în coji se amestecă într-o compoziție cu frișcă și supliment de cacao amăruie. La exterior, Tortul Arici este ornat specific, zulufit, și se aplică și un fluture modelat din ciocolată albă, pentru a echilibra compoziția plastică", arată maestrul Silvian Miron.
Creatorul brandului "Silvian" și proprietar al laboratoarelor de cofetărie cu același nume, Silvian Miron este membru de onoare al Uniunii Internaționale a Patiserilor, Cofetarilor și Gelatierilor, deține 14 medalii la cele mai mari festivaluri și concursuri internaționale din Italia, Germania, Franța, Polonia și Rusia. În 2005, a câștigat Premiul Special al Juriului la cea de-a doua ediție a Festivalului Mondial Croquembouches de la Paris, destinat montajelor din gogoși pentru profiterol iar în 2007, la Frankfurt, a fost distins cu Trofeul de Aur "Arch of Europe", acordat de organizația internațională "Business Initiative Directions" (BID). În 2007, un juriu continental l-a inclus în echipa celor 27 de maeștri cofetari care au participat la elaborarea rețetei și prepararea Tortului Europa, prăjitură patentată și omologată de Uniunea Europeană drept desert definitoriu și specific.
În România, Silvian Miron și-a câștigat notorietatea în decembrie 2001, când a organizat prima paradă de modă cu articole vestimentare create din folii de ciocolată. În 2002, cu acceptul Casei Regale a expus bustul Regelui Carol I, sculptat dintr-un bloc compact de ciocolată neagră cântărind 64 de kilograme. Ultima creație de palmares datează din 2012, când maestrul ciocolatier constănțean a prezentat publicului, de Paște, oul uriaș modelat din ciocolată, în greutate de 600 kg și măsurând 2,20 metri înălțime.
Sursa: Agerpres
