ZILE NAȚIONALE: Zimbabwe

Republica Zimbabwe sărbătorește, la 18 aprilie, Ziua Națională, marcând proclamarea independenței de stat în 1980 față de Marea Britanie. La 21 decembrie 1979 au fost semnate acordurile de la Lancaster House privind independența Zimbabwe.

1. Zimbabwe este situată în Africa australă, având ca vecini Zambia (la nord și nord-vest), Botswana (la sud-vest), Republica Africa de Sud (la sud), Mozambic și Malawi (la est). Potrivit www.mae.ro, are o suprafață de 390.580 kmp, o populație de 11,6 milioane de locuitori (iulie 2010). Capitala se află la Harare (1,2 milioane locuitori), forma de guvernământ este republică prezidențială, iar limbile oficiale sunt engleza și dialectele locale shona și sindebele.
   
   Moneda națională a fost dolarul zimbabwean, însă acesta a fost trecut în conservare (ca urmare a pierderii valorii) și va fi repus în circulație numai pe măsura redresării economiei naționale. Plățile se fac în prezent numai în valută forte (USD, Euro, Rand, etc.), iar randul sud-african a fost ales monedă de referință.
   
   Până nu de mult, una din cele mai vibrante economii ale Africii, Zimbabwe s-a confruntat în intervalul 2002-2008 cu o criză economică profundă, materializată în scăderea PIB, atingerea unei inflații record, afectarea de șomaj a 90% din populație, epuizarea completă a resurselor valutare și acumularea unei datorii externe de circa șase miliarde USD. Odată cu constituirea guvernului de unitate națională (în februarie 2009) și promovarea unor reforme liberale, economia zimbabweană a început să dea semne evidente de redresare.
   
   Pentru o țară mică în sudul Africii, Zimbabwe oferă o varietate uimitoare de frumuseți naturale și peisaje spectaculoase. Însă, deteriorarea economiei și instabilitatea socială au descurajat mulți potențiali vizitatori. Parcurile naționale au rămas însă în mare parte neafectate de situația politică, încercându-se atragerea de turiști, prin oferirea unor prețuri extrem de competitive.
   
   Principala atracție turistică este capitala Harare (fostă Salisbury), important centru comercial și industrial. Este un oraș curat și sofisticat, plin cu copaci înfloriți, parcuri colorate și arhitectură contemporană. Atracțiile includ un muzeu și o galerie modernă, Parcul de recreere ''Robert McIlwaine'', cu un lac și o rezervație de animale, Parcul de lei și gheparzi, Grădinile de păsări și Grădina Botanică Ewanrigg.
   
   Al doilea oraș al țării, Bulawayo, este un mare centru turistic și comercial. În oraș se află Muzeul Național, ruinele antice Khami și Parcul Național ''Rhodes Matopos'', cu formațiuni exotice uriașe din granit, picturi rupestre și mormântul lui Cecil Rhodes (magnat al mineritului și politician din Africa de Sud).
   
   Turiștii mai pot vizita Monumentul Național ''Zimbabwe Maret'', cel mai mare complex de ruine din Africa, la sud de piramidele din Egipt. Principalul templu are ziduri de 9 metri înălțime, patru metri grosime și o circumferință de peste 228 metri, fiind format din aproximativ 48,521 metri cubi de piatră fără mortar. Rămășițele reprezintă un oraș-stat care a înflorit între secolele XIII și XV, prin comercializarea de aur.
   
   Parcul Național ''Hwange'' este unul dintre cele mai mari din Zimbabwe, atât în mărime, cât și în numărul de animale și păsări ce pot fi văzute. Acesta este unul dintre marile sanctuare pentru elefanți din Africa, cu peste 40.000 de exemplare.
   
   De asemenea, Parcul Național Piscinele Mana reprezintă unul dintre cele mai frumoase parcuri din țară, de-a lungul malurilor râului Zambezi. Populația de animale include hipopotami, rinoceri și multe specii de antilope.
   
   Potrivit www.zimbabwetourism.net, celebra cascadă Victoria Falls sau "Mosi-Oa-Tunya" se află pe râul Zambezi la granița dintre Zambia și Zimbabwe. Exploratorul și misionarul scoțian David Livingstone ar fi fost primul european care a descoperit cascada Victoria, la 16 noiembrie 1855. El a denumit astfel cascada descoperită în onoarea reginei Victoria, dar ar fi păstrat și numele indigen al băștinașilor Kolo, "Mosi-Oa-Tunya" ("fumul care tună"), de la ceața provenită din pulverizarea apei care se înalță până la 30 metri peste apă și este vizibilă de la o distanță de 30 km. Pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt recunoscute în mod oficial ambele nume. Declarată în 1989 de UNESCO monument al naturii, Victoria Falls este una dintre cele mai înalte cascade din lume (cea mai înaltă fiind cascada Angel din Venezuela).
   
   Apele cascadei Victoria cad în cataracte de la o înălțime de 110 m. Lățimea maximă a cascadei este de 1.708 m, iar debitul de 170-10.000 ml/s. Această variație mare a debitului de apă se datorează anotimpului secetos (septembrie și octombrie), respectiv ploios (februarie și martie). Existența și dezvoltarea pădurii ecuatoriale din regiune este posibilă datorită aburilor de apă produși încontinuu de cascadă.
   
   Parcul Național "Mosi-Oa-Tunya", unde se află cascada, se întinde pe o suprafață de 68,6 kmp și este pus sub protecție din anul 1934, devenind parc zoologic în anul 1972. Parcul este situat amonte de cascadă; el dispune de drumuri amenajate și o faună și o floră bogată.
   
   Ceea ce îi impresionează pe vizitatori este și ceața de apă văzută de la o distanță de mai mulți kilometri, care crește împreună cu vuietul apelor pe măsură ce se apropie de obiectiv. Fluviul Zambezi e navigabil pe o lungime de 120 km, fiind folosit de turiști și sportivi cu ambarcațiuni sportive.
   
   În Africa au existat multe civilizații prospere înainte de sosirea negustorilor arabi, stabiliți în secolul al XI-lea. Câteva sute de situri cu ruine de piatră au fost descoperite între râurile Zambezi și Limpopo, dar dintre acestea cel mai impresionant este "Marele Zimbabwe", de la care își trage numele statul modern de azi (fosta Rhodesie de Sud). Mai precis, ruinele cetății antice sunt localizate în vecinătatea lacului Mutrikwe și a orașului Masvingo, în sud-estul țării, aproape de granița cu Mozambic.
   
   Zimbabwe reprezintă forma englezească a cuvântului african care înseamnă "case de piatră", desemnând ruinele din piatră, un material de construcție neobișnuit în Africa.
   
   "Great Zimbabwe" (Marele sau Vechiul oraș Zimbabwe), o citadelă importantă între secolele al XI-lea și al XIII-lea, era situată pe platoul cu același nume din regiunea Africii de Sud. Orașul istoric se afla la 39 km de Masvingo (fostul Fort Victoria), jucând un rol central în Imperiul Munhumutapa (Monomotapa), ce se întindea pe teritoriul statului de azi, Zimbabwe, până în regiunile centrale din Mozambic. Zidurile orașului vechi Zimbabwe sunt trecute, ca importanță culturală, pe locul al doilea în Africa din punct de vedere istoric după piramidele Giza (Egipt).
   
   Orașul istoric ar fi servit ca un mare palat regal pentru monarhi africani și ar fi fost folosit ca sediu al puterii politice, se arată pe www.zimbabwetourism.net.
   
   Zimbabwe reprezintă, de fapt, o cetate antică în estul Africii descoperită, după unele surse, de către Adam Renders în 1867 sau 1868. Se pare că este veche de câteva mii de ani și se aseamănă, ca mod de construcție și ca proiect urbanistic, cu cetățile Machu Picchu din Peru și Cerra Gallan din Argentina.
   
   Potrivit site-ului portal.tfm.ro, "Marele Zimbabwe" ar fi fost fondat în secolul al XIII-lea, odată cu Regatul Zimbabwe (1220-1450), a cărui capitală a fost. Ansamblul de piatră face parte din patrimonial mondial UNESCO.
   
   Principalul aliment din Zimbabwe este numit "sadza", un fel de mâncare care se face din porumb și se consumă cu legume sau carne (în special vită sau pui). Potrivit www.zimbabwetourism.net, "sadza" este pentru locuitorii din Zimbabwe ca orezul la chinezi sau pastele la italieni. "Sadza re masikati" ("sadza de după-amiază") reprezintă masa de prânz, iar "sadza re manheru" ("sadza serii") înseamnă cină. "Sadza" este gătită din mălai sau porumb, până se face un fel de terci.
   
   Alte alimente tradiționale din Zimbabwe sunt laptele, fructele sălbatice, orezul, porumbul, castraveții, alunele, fasolea și berea de casă. De la colonizare, locuitorii țării au adoptat unele alimente introduse de europeni, cum ar fi zahărul, pâinea și ceaiul. Majoritatea familiilor iau masa de trei ori pe zi. La micul dejun se mănâncă o fiertură din porumb sau secară, pâine și ceai. La prânz se mănâncă de obicei "sadza" sau mâncăruri internaționale precum macaroane cu brânză și cartofi piure.
   
   Site-ul citat mai notează că fructele de avocado se găsesc din abundență și sunt extrem de ieftine. Totodată, frunzele de dovleac pot fi consumate în stare proaspătă și sunt de obicei amestecate în tocane, cum ar fi ''Dovi'' (tocană de unt de arahide). Carnea și vânatul, cum ar fi carnea de vită, Springbok (gazela africană), Kudu (antilopele mara) și carnea de capră sunt consumate mai ales de ocazii.
   
   Sursa: Agerpres