Pofticioşii în acţiune

de Adrian Poenaru

Plini de pofte fost-am zilele astea în ebucătăria noastră. Într-o zi ne-am dat prinţese la dietă, cu păstrăv însoţit de pepene galben, în altă zi am combătut strămoşeşte cu slană opărită. Altădată ne-am delectat cu cu cheese cake ciocolatiu, pentru ca apoi să ne întindem la o pastă de măsline. Întotdeauna însă am avut în pahare ce se cuvine, că vorba ceea, cu năravul...

Păstrăv cu şapte arome şi pepene galben

Deşi la peşte asortez mai mereu un whisky afumat (peated, ca să nu sară în sus cunoscătorii), la păstrăvul lui Radu aş încerca ceva mai uşor. Carnea delicată a înotătoarei şi combinaţia de arome mă îndreptăţesc să aleg o licoare de Speyside: Glenlivet 12 Year Old. Licoarea e relativ uşor de găsit pe la noi, iar buchetul ei dominat de adieri de ananas este exact ce-i trebuie garniturii de pepene glaben.

Slănină opărită

Aici Andrei m-a prins descoperit. Oricât am scociorât prin rezerva mea de băuturi simandicoase, tot la o ţuică de prună trasă de două ori prin cazan şi arămită câţiva anişori în butoi de dud a trebuit să apelez. Şi-n timp ce-o degustam, mă gândeam ce păcat e că nu am reuşit s-o vindem cum trebuie lumii. Nu s-o ridica ţuica noastră la nivelul de rafinament al coniacului franţuzesc, dar bate oricând şi de departe ginul şi romul. 

Pentru pate-ul de măsline şi cheesecake cu ciocolată, m-am gândit să vă pomenesc de un coniac recent descoperit şi care merită încercat, de-l găsiţi (prin Franţa, pitit bine). Licoarea se numeşte Pierre Ferrand, expresiile casei nu poartă denominările împământenite (VS, VSOP, etc), iar pe mine m-a impresionat (şi nu doar prin nume) Pierre Ferrand Esprit Des Dieux.